Cele mai frumoase tradiții și obiceiuri din Dobrogea

Dobrogea, o regiune unică a României, își dezvăluie farmecul prin diversitatea culturală și tradițiile sale, păstrate de-a lungul generațiilor. Această regiune, ce include județele Constanța și Tulcea, în România, și regiunile Dobrici și Silistra, din Bulgaria, a fost martoră la trecerea unor civilizații legendare: perșii, geto-dacii, grecii, bizantinii și otomanii, fiecare lăsându-și amprenta asupra tradițiilor și obiceiurilor locale. 

De Crăciun și Paște, tradițiile dobrogene fac ca sărbătorile să fie un adevărat spectacol autentic al diversității. În continuare, vei descoperi cele mai frumoase tradiții și obiceiuri din Dobrogea, care pun în valoare diversitatea culturală și spiritul ospitalier al regiunii. 

• Tradiții și obiceiuri de Crăciun în Dobrogea 
• Tradiții și obiceiuri în Dobrogea de Anul Nou 
• Tradiții și obiceiuri din Dobrogea de Paște 
• Alte tradiții și obiceiuri din Dobrogea 

Tradiții și obiceiuri de Crăciun în Dobrogea 

Cum se sărbătorește Crăciunul în Dobrogea? Această regiune este cunoscută pentru diversitatea sa culturală, deoarece păstrează tradiții străvechi bine înrădăcinate, oferind obiceiuri de sărbătoare unice și fascinante. 

Colindatul și mascații 

În Ajunul Crăciunului, colindatul este o tradiție profund înrădăcinată a comunităților dobrogene. Grupuri de colindători, denumite „cete”, pornesc din casă în casă pentru a aduce gazdelor urări de belșug și sănătate. Cetele pot fi compuse din copii, flăcăi sau bărbați însurați, iar fiecare grup are un conducător și o ierarhie bine stabilită. Colindele variază de la melodii amuzante, pentru cei mici, la urări dedicate tinerilor necăsătoriți, pescarilor sau ciobanilor. 

În zone precum Adamclisi, colindatul este însoțit de jocul „țurca”, denumit și jocul caprei, unde unul din tineri poartă un costum special, ce înfățișează un cerb cu cioc de barză sau o barză cu cioc de cerb și dansează alături de colindători. 

Drept răsplată, colindătorii primesc bani, cozonac, colaci, țuică fiartă sau fructe, iar fetele nemăritate oferă băieților coronițe din flori. 

În alte localități precum Niculițel și Greci, se practică obiceiuri de colindat cu măști, cum ar fi „Capra” sau „Brezaia”, care au rolul de a alunga spiritele rele. Acesta este unul dintre cele mai populare obiceiuri de Crăciun din Dobrogea. De asemenea, în seara de Ajun, colindătorii merg și cu „Ursul” sau „Oleleul”, unde unul dintre membrii cetei se deghizează fie în urs, fie își pune o mască și coarne, care să inspire teamă. Oleleul vizitează doar gospodăriile celor înstăriți, unde primește bani drept răsplată și este ospătat. Potrivit tradiției, flăcăul care joacă rolul oleleului nu are voie să intre în biserică pe tot parcursul anului următor. 

În plus, în Dobrogea, două colinde tradiționale, „Raza Soarelui” și „Chiti-Mitii,” sunt atestate de mai bine de un secol, în localitățile Rasova și Oltina. Aceste creații folclorice continuă să fie cântate și astăzi, păstrând vie o parte importantă a moștenirii culturale din zonă. „Chiti-Mitii” impresionează nu doar prin vechimea sa, ci și prin denumirea neobișnuită, care poate aminti de lumea desenelor animate. Iată textul acestui colind: 

„Chiti-mitii după sac 

Zgârii ochii la colac 

Dați colacu’ și hornacu’ 

Că plecăm la altă casă 

Că e fata mai frumoasă 

Și slănina mai gustoasă.” 

Vestimentația tradițională a colindătorilor dobrogeni 

Colindătorii din ceata mare, alcătuită doar din flăcăi, poartă haine în culori închise: pantaloni de lână, haină de postav și cămașă tot din lână. În plus, căciula de astrahan poate fi accesorizată cu o coroniță de flori nemuritoare sau cu hârtie creponată, care le este oferită de logodnicele din sat.  

Drept accesoriu care completează ținuta festivă, au o bâtă în vârful căreia se fixează primul colac primit. 

Împodobirea bradului 

În zona Dobrogei, tradiția spune că bradul se împodobește în Ajunul Crăciunului, pentru ca Moș Crăciun să lase cadourile sub el. În trecut, pomul de Crăciun era rar întâlnit în mediul rural, pentru că se găsea destul de greu.  

Primii brazi împodobiți au apărut în casele orășenilor, iar ornamentele erau realizate manual și puteau fi: 

• conuri de brad;  
• nuci învelite în staniol;  
• beteală din hârtie colorată. 

În vârful bradului, nelipsită este steaua, deoarece aceasta simbolizează călăuza magilor spre locul nașterii lui Iisus. În timp, decorațiunile au evoluat, iar astăzi se pun în brad globuri de sticlă și alte ornamente din magazine. 

Pregătirile de Crăciun 

Pentru ziua de Crăciun, tradițiile și obiceiurile din Dobrogea încep înainte de sărbătoare, când gospodinele se apucă de curățenia generală și bucătăria devine centrul pregătirilor.  

Pe mesele dobrogenilor se regăsesc sarmale, gâscă umplută cu mere și preparate din pește, iar sacrificarea porcului, urmată de pomana porcului, este un moment important din cultura dobrogenilor, având și o semnificație religioasă. 

Într-o cameră din casă, numită odaia curată, considerată inima casei, se așază colacii pentru colindători și „Crăciunelul”, o coptură ritualică specială, pentru animale, oferită de Bobotează, pentru a aduce sănătate și belșug. 

Dimineața de Crăciun este marcată de mersul la biserică, unde toți creștinii îmbracă haine de sărbătoare. Rușii lipoveni se remarcă prin portul lor tradițional:  

• bărbații poartă rubasca prinsă cu brâu din lână și pantaloni negri;  
• femeile se îmbracă în iubca și rubasca, iar cele măritate își completează ținuta cu un batic, în timp ce fetele tinere își împletesc părul în coadă. 

După slujbă, familia și prietenii se adunau în jurul mesei festive, iar obiceiul de a lega picioarele mesei cu lanțuri simboliza protejarea casei de rele. 

Tradiții și obiceiuri în Dobrogea de Anul Nou 

După sărbătorirea Crăciunului, dobrogenii încep pregătirile pentru Anul nou, cu tradiții precum Sorcova și Plugușorul, care presupun următoarele: 

• Sorcova – copiii merg din casă în casă, cu crenguțe ornamentale, și urează belșug și sănătate gazdelor; 
• Plugușorul – atât copiii, cât și tinerii merg din casă în casă, pentru a face o urare destinată recoltei și prosperității. 

În plus, în Tulcea, dansul căiuților reprezintă un obicei special, plin de semnificație în comunitate, care simbolizează forța și tinerețea, precum și legătura strânsă dintre călăreț și cal. 

➡️ Planifici o vizită în Tulcea? Descoperă cele mai captivante obiective turistice și transformă-ți călătoria într-o aventură de neuitat.

În prima zi a anului, copiii merg din casă în casă, aruncând boabe de grâu sau orez și urează gazdelor prosperitate și belșug. Acolo unde sunt fete de măritat, tradiția cere ca semănătorii să fie băieți tineri, pentru a aduce noroc în familie. 

La fel ca în ziua de Crăciun, masa festivă include preparate specifice zonei, cum ar fi peștele și deserturile tradiționale. Mai mult, picioarele mesei sunt legate cu lanțuri, pentru a „ține răul departe” în anul ce urmează. 

Tradițiile și obiceiurile din Dobrogea de Crăciun și de Anul nou îmbină elemente vechi, multiculturale, dar și pe cele specifice fiecărei comunități, creând momente unice. 

Paștele, la fel ca în alte regiuni, este cea mai mare sărbătoare creștină. Pregătirile pentru sărbătorile pascale încep cu o curățenie generală și cu reînnoirea hainelor, semne ale ospitalității pentru musafiri. 

Înainte de Postul Mare, tradițiile și obiceiurile din Dobrogea includ ritualuri ce simbolizează purificarea naturii. Printre acestea se regăsesc Olaria sau Hurhumbalul, în cadrul căruia se aprinde un foc din resturi vegetale, marcând regenerarea naturii. Un alt obicei specific este lansarea de pe deal a unei roți învelite în paie, simbolizând soarele și ciclul său pe cer. 

Un alt obicei este legat de ziua de Lăsatul Secului, unde tinerii participă la „baterea alviței”, un ritual jucăuș, legat de noroc. O bucată de alviță este agățată de grinda casei, iar participanții trebuie să o prindă cu gura, fără să folosească mâinile, punându-și o dorință, dacă reușesc. 

Tradiții și obiceiuri din Dobrogea în Săptămâna Patimilor 

În Săptămâna Mare, fiecare zi are semnificații și obiceiuri specifice. Lunea este dedicată curățeniei în gospodării. Marțea, tradițiile interzic munca, pentru a proteja recoltele și laptele vacilor, iar cei care ignoră această credință riscă boli și neplăceri. 

Miercurea marchează finalizarea torsului cânepei, supravegheat simbolic de „Joimărița” sau „Joimărica”, o divinitate imaginară, care pedepsește femeile leneșe. 

Joia Mare sau Neagră este ziua cultului morților, iar în acest sens, familiile merg în cimitir și îngrijesc mormintele, aprind focuri și oferă ofrande celor plecați. Tot joia, în trecut, se practicau „Strigăturile peste sat,” prin care erau judecate public abaterile de la normele comunității. De asemenea, în această zi se aprind focuri în curtea bisericii, iar în gospodării se vopsesc ouăle. 

Vinerea Mare este zi de post negru, dedicată recunoștinței pentru jertfa Mântuitorului. Nu se consumă oțet sau untdelemn și nu se lucrează, singura activitate permisă fiind pregătirea pascăi. De asemenea, credincioșii participă la Prohod și trec pe sub „Sfântul Aer”, pentru sănătate. În această zi nu se gătește. 

Ziua de sâmbătă este rezervată pregătirilor finale, precum vopsirea ouălor, pentru cei care nu au reușit în Joia Mare, sau preparării mâncării pentru Paște, dacă aceasta nu a fost realizată mai devreme. 

În noaptea de Înviere, se merge la biserică, pentru a lua lumina sfântă. 

Tradiții din zilele de Paște 

În prima zi, se sfințesc pasca și ouăle roșii, simboluri ale trupului și sângelui Mântuitorului, iar familia se reunește la masă pentru a savura preparate tradiționale precum ciorba de miel, drobul și cozonacul. 

În a treia zi, rușii lipoveni practică Paparuda, un ritual de chemare a ploii, în care un alai de femei împodobite cu flori și ramuri dansează și cântă, iar două dintre ele poartă măști. Acestea merg din casă în casă, iar gazda le stropește cu apă.  

Un alt obicei, Caloianul, este dedicat fertilității recoltelor și pământului. Acesta implică îngroparea unei păpuși de lut pe câmp și dezgroparea și ruperea sa după o perioadă cuprinsă între 9 și 40 de zile, pentru a aduce belșug. 

Chiar dacă unele tradiții au fost uitate, cele păstrate reflectă legătura profundă a oamenilor cu natura. 

➡️ Sărbătorești Paștele în Dobrogea? Descoperă activitati locale ce îți vor transforma sărbătorile într-o experiență de neuitat.

Vopsitul și încondeiatul ouălor 

Încondeiatul ouălor nu este un obicei specific Dobrogei. În această zonă, predomină colorarea simplă. În trecut, culoarea se obținea din plante: 

• ceapă roșie, pentru roșu;  
• izmă, pentru verde;  
• viorele, pentru albastru. 

Motivele desenate pe ouă includ crucea, simbol protector, spicul de grâu, legat de hrana esențială, și „cărarea rătăcită,” ce reprezintă drumul vieții. Alte simboluri des întâlnite sunt florile, formele geometrice, biserica și peștele, marcând legătura cu credința creștină. 

Alte tradiții și obiceiuri din Dobrogea 

Pe lângă cele de Crăciun, Anul Nou și Paște, mai există și alte tradiții și obiceiuri din Dobrogea, care se țin pe parcursul anului. 

Tradiții de nuntă în Dobrogea 

În cadrul unei nunți în Dobrogea, se îmbină obiceiurile românești turcești și cele tătărești, iar toate se desfășoară de joi până duminică.  

În ziua de vineri, soacra mare și nașa aduc voalul miresei și organizează o mică petrecere doar pentru femei, iar mirii se văd abia sâmbătă. 

În ziua nunții, nașa aranjează mireasa și îi oferă cadou bijuterii, farduri și parfum, iar în toată această perioadă, ea nu poate fi văzută de niciun bărbat. După ce este aranjată, aceasta pune flori în piept invitaților și se dansează hora miresei. 

Mirele vine cu alaiul să-și caute mireasa, care se ascunde, iar când o găsește, îi oferă un cadou și bani în pantof, pentru prosperitate. Alte obiceiuri includ: 

• nașa rupe un colac deasupra capului miresei, înainte de a merge la biserică; 
• în biserică, mirele se așază pe rochia miresei, pentru a avea o soție ascultătoare. 
• spre finalul petrecerii, nașa îi pune miresei un batic, care simbolizează trecerea la statutul de soție; voalul este oferit unei fete necăsătorite, iar floarea mirelui, logodnicului acesteia. 

În anumite sate este păstrat și obiceiul horei de duminică. Aceasta este o mică petrecere alături de nași, socri și rude apropiate. 

Alte tradiții și obiceiuri din Dobrogea pe parcursul anului 

De Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie, copiii își lustruiesc ghetuțele și le așază lângă ușă, iar tradiția spune că cei cuminți vor primi dulciuri, iar cei neastâmpărați, o nuielușă. 

Dragobetele, zeul dacic al iubirii, este sărbătorit între 24 februarie și 25 martie, în funcție de zonă. În această zi, păsările își găsesc perechea și își fac cuiburi. Tinerii se întâlnesc pentru a se îndrăgosti și, când e vremea frumoasă, ies în pădure pentru a culege primele flori, iar femeile căsătorite strâng apă, pentru ritualuri de înfrumusețare. 

Cucii sunt sărbătoriți în prima zi după Lăsatul Secului de Paște, cu o paradă a măștilor. Grupul de 15 bărbați este împărțit în două cete: una de cuci și alta de cucoaie.

Ritualul include lupte între cele două grupuri, pentru alungarea spiritelor rele, după care au loc dansuri și hore în fiecare casă din sat. Acestea simbolizează venirea primăverii și purificarea spațiului. 

Drăgaica, zeița recoltelor și a iubirii, este asemănătoare cu Sânzienele din Moldova. Se naște odată cu echinocțiul de primăvară și devine completă pe 24 iunie. Fetele culeg sânziene pentru a face cununi pentru porți și ferestre, atrăgând noroc și belșug.

Dacă vor să se căsătorească, dorm cu un buchet sub pernă, pentru a-și visa sortitul, iar femeile măritate, pentru a fi mai atrăgătoare, le poartă în păr sau în sân. Dacă nu sunt sărbătorite cum se cuvine, Sânzienele se transformă în iele și aduc furtuni și boli. 

În concluzie, tradițiile și obiceiurile din Dobrogea reprezintă legătura strânsă între comunitate și natură, multe dintre acestea fiind păstrate de zeci de ani.

Dacă vei vizita Dobrogea, vei avea parte de o experiență inedită, unică în țara noastră, unde vechile credințe și ritualuri vorbesc despre continuitate, belșug și dragoste.

Cazează-te într-unul dintre tipurile de cazare disponibile la Green Dolphin Camping și trăiește o experiență autentică a vieții rurale, bucurându-te de ospitalitatea localnicilor și de peisajele deosebite.

Surse foto: Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock