Cetățile dobrogene, ascunse din loc în loc, prezintă povești istorice interesante, precum și dovezi ale unor activități medievale înfloritoare, care aveau loc aici.

Te invităm să descoperi cetatea Enisala, un loc aflat, cândva, la granița dintre două lumi distincte: Orient și Occident.

  • Istoria cetății Enisala
  • Cetatea Enisala: particularități și curiozități
  • Ce activități turistice mai poți face în zonă

Istoria cetății Enisala

Fortăreața de la Enisala atrage nu doar prin faptul că este cocoțată pe una dintre colinele înalte ale Dobrogei (Dealul Gras), ci și prin istoria sa interesantă.

Toate poveștile de la Enisala amintesc de genovezi, care, la sfârșit de secol 13, început de secol 14, au avut un rol foarte important în evoluția istorică a Dobrogei. Înainte de sosirea lor aici, de la începutul secolului 10, Dobrogea a fost un teritoriu sub o vastă influență bizantină. De altfel, bizantinii și genovezii au oferit acestei regiuni, unde se află acum și Enisala, un statut istoric aparte, chiar unde Orientul și Occidentul se întâlneau.

Imperiul Bizantin le-a permis negustorilor genovezi să vină și să efectueze activități de comerț în Dobrogea, profitând și de deschiderea acesteia la Marea Neagră. Se spune că inclusiv Hoarda de Aur (formațiune statală moștenitoare a Imperiului Mongol) a hotărât să facă un pact cu genovezii, știind că aceștia pot aduce beneficii importante în ceea ce privește dezvoltarea comerțului cu mărfuri.

În acest context favorabil, genovezii au stabilit, de-a lungul Mării Negre, adevărate colonii și, se pare, că ei sunt primii constructori ai fortăreței de la Enisala.

În prezent, Cetatea Enisala este una dintre cele mai bine păstrate fortificații din Dobrogea, fiind, totodată, singura cetate medievală din această zonă a țării. În continuare, vei afla care sunt particularitățile și curiozitățile acestui loc.

Vedere aeriană asupra Cetății Enisala

Vedere aeriană asupra Cetății Enisala

Cetatea Enisala: particularități și curiozități

Particularitățile Cetății Enisala sunt, după cum vei afla imediat, interesante pentru istoria Dobrogei. Descoperă informații și curiozități care te vor ajuta să înțelegi mai bine rolul și importanța acestei fortărețe din vremurile medievale.

Unde este localizată Cetatea Enisala

Cetatea Enisala este localizată în comuna Sarichioi, județul Tulcea, la 10 km distanță de satul pescăresc cu același nume.

Accesul rutier se poate face fie de pe E87 Tulcea-Babadag și apoi pe DJ 223A, fie din DJ222, care leagă principale așezări pescărești din zona Dobrogei.

Drumul este asfaltat până la intrarea în cetate, iar mașina se lasă în locurile amenajate sau, în funcție de aglomerație, într-o zonă care să nu încurce circulația.

👉 Călătorești dinspre sau înspre aeroport? Simplifică-ți călătoria și inchiriaza un autoturism la prețuri avantajoase.

Acces în Cetatea Enisala

Yeni-Sale: vechea graniță între Orient și Occident

Enisala a fost o cetate în bătaia vânturilor, fiind influențată de poziția strategică în care se regăsea. Cetatea Enisala era o graniță între Orient și Occident, această zonă a Dobrogei antice fiind recunoscută pentru negustorii care veneau aici din cele două mari spații geografice.

Un aspect foarte important, care a permis dezvoltarea comerțului, este că Lacul Razim era un golf la Marea Neagră. Așadar, Enisala era o cetate-port.

Enisala a derivat din denumirea turcească „Yeni-Sale”, consemnată și în cel mai vechi document istoric din secolul 15. „Yeni” însemna „nou” și „Sale” venea de la „așezare”. Astfel, Yeni-Sale se traducea ca „așezare nouă”. Dincolo de această denumire, devenită cea mai cunoscută, Enisala a mai fost menționată și sub alte nume, precum Heracleea (asociată, după afirmațiile unora, eronat cu Heracleea Pontica), Babola și Pampulo (în portulanele genoveze) sau Eracri-Kupei (pe hărți militare austriece).

Între Orient și Occident s-au înălțat mai multe cetăți și așezări fortificate, iar Enisala se distinge prin mai multe particularități interesante, pe care le vei afla imediat.

Enisala, cetate ridicată de genovezi pe un deal calcaros

După mai multe cercetări și studii istorice, s-a stabilit faptul că Cetatea Enisala ar fi fost ridicată de genovezi, la început de secol 14. Aceștia dețineau monopolul pe Marea Neagră și controlau comerțul înfloritor care se desfășura aici.

Fiind negustori înstăriți, au avut resursele financiare pentru a ridica o așezare cu rol strategic și militar. De altfel, erau, la acea vreme, singurii interesați de o asemenea construcție medievală. Dealul ales de genovezi este unul calcaros, înălțimea lui trecând de 110 metri. În acest mod, aveau o perspectivă asupra portului de la Marea Neagră.

Deși mai există și un alt punct de vedere, și anume că cetatea ar fi putut fi ridicată de tătari, sub controlul Hoardei de Aur, mai mulți istorici validează faptul că cetatea are, totuși, origini genoveze. În completarea acestor aspecte, cercetătorii au stabilit că există asemănări în ceea ce privește stilul de construcție de la cetatea Carsium (Hârșova) și zidul de incintă din Constanța, construite de genovezi.

Sunt cercetări arheologice, din anii 1960, care atestă faptul că există urme de locuire din prima epocă a fierului (cultura Babadag). Tot atunci s-a identificat și cimitirul cetății, undeva la baza dealului acesteia. Așadar, nu vorbim doar despre o locuire medievală. Totodată, au fost identificate fragmente din ceramică, specifice locuirii romane.

După supremația genovezilor de la Marea Neagră, cetatea, sub conducerea lui Mircea cel Bătrân, la începutul anilor 1400, a făcut parte și din Țara Românească. De la cucerirea zonei de către otomani (1420) și până la Războiul de Independență (1877), Enisala a fost sub dominația lor.

Pe măsură ce cordoanele de nisip au separat Lacul Razim de Marea Neagră și otomanii au înaintat spre nordul Mării Negre, interesul față de cetate a devenit din ce în ce mai mic și, în cele din urmă, ea a fost părăsită. Fiind abandonată și uitată, a fost cumva în avantajul istoriei țării noastre. Istoricii menționează că Enisala a scăpat de distrugerile războaielor ruso-turce tocmai din acest motiv.

👉 Spectacolul naturii din Delta Dunării se admiră cel mai bine de pe apă. Prin urmare, ai la dispoziție diverse excursii cu barca, în funcție de durată și de preferințe.

Peisaj Cetatea Enisala

Peisaj Cetatea Enisala

Cetatea Enisala pe Dealul Gras

Structura Cetății Enisala

Enisala este o cetate cu un plan neregulat, aspect care se datorează masivului calcaros pe care cetatea a fost ridicată. Ea a fost înălțată cu roci și pietre foarte puțin prelucrate, dispuse în straturi de construcție regulate. S-a folosit un mortar pe bază de var și nisip, cu multe scoici în compoziție.

Zidurile înalte, care atingeau, cândva, peste 5 metri înălțime, chiar dacă nu mai sunt complete, încă înconjoară fortăreața de la Enisala.

Bastionul porții de acces principale este o piesă importantă a cetății, el asigurând, pe vremuri, paza. Are o formă hexagonală și o înălțime care depășea 6 metri. Stilul de construcție prezintă influențe orientale. Intrarea în cetate este una boltită, cu o arcadă dublă în stil bizantin.

Dincolo de acest bastion care atrage toate privirile, cetatea mai prezintă urme ale unor turnuri laterale, dispuse să apere incinta. O parte din curtină și contraforturi s-a păstrat parțial. Totodată, în zona de nord a cetății, se remarcă poarta de acces secundară.

Incinta cetății este golașă, însă se pot observa ferestrele și punctele de observație. Alte elemente de interior nu au rezistat. Se consideră că locuințele erau construite din piatră și lemn. De asemenea, cisterna de apă, care deservea cetatea, se află încă în partea de sud-est a zidului interior. A fost tencuită cu mortar.

Cu această înfățișare și așezată impunător pe un deal calcaros, cetatea capătă aspectul unui castel.

Structura Cetății Enisala

Structura Cetății Enisala

Zidurile Cetății Enisala

Cetatea Enisala la interior

Cetatea Enisala la interior

Inventarul monetar de la Enisala

O particularitate interesantă a Cetății Enisala o reprezintă inventarul monetar descoperit aici. El acoperă o perioadă de timp îndelungată, așadar, mai multe etape istorice de mare însemnătate.

Pe scurt, au fost găsite monede genoveze și tătare, o monedă care aparținea Hoardei de Aur, monede turcești, monedă de bronz bulgărească, dinar de argint, groși de argint, de pe vremea lui Petru Mușat sau ducați de argint, de pe vremea lui Mircea cel Bătrân.

Toate aceste monezi demonstrează faptul că Cetatea Enisala a deținut, pe lângă funcția strategică militară, un important statut politic și economic asupra regiunii Dobrogei.

Festivalul Enisala

Festivalul Enisala – „Unitate la Cetate” – este un eveniment cultural, cu tot felul de activități în aer liber, menite să recreeze și să distreze toți vizitatorii cetății.

De la ateliere creative, scenă de concerte live, târguri de bunătăți locale până la parc de distracții și o roată panoramică, festivalul Enisala a ajuns să fie unul dintre cele mai importante evenimente din Tulcea.

Festivalul este organizat, de regulă, în a doua parte a lunii august.

👉 Farmecul unui sejur petrecut în natură este că te poți bucura de el așa cum vrei. Pe apă sau pe uscat, descoperă experientele din Delta Dunarii!

Vizitarea Cetății Enisala

Vizitarea Cetății Enisala se poate face contra cost, de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00.

Conform ICEM – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea –, prețul unui bilet este de 12 lei/adult, respectiv 6 lei/preșcolar, elev, student sau pensionar. În preț este inclusă și o scurtă vizită în muzeul cetății.

Ce activități turistice mai poți face în zonă

Pe lângă vizitarea Cetății Enisala, mai poți face câteva activități interesante, în funcție de preferințe. Pentru asta, este ideal să ai o mașină cu care să parcurgi rapid distanțele rutiere care leagă principalele obiective și atracții turistice ale acestei zone din Dobrogea. Uite câteva recomandări de locuri pe care le poți lua în considerare:

Cetatea Halmyris

Dacă vrei să descoperi și alte cetăți dobrogene, poți continua itinerariul cu situl arheologic de la Halmyris. Este un vestigiu roman, cândva, cetate-port la Dunăre, situat între așezările Murighiol și Dunavățu de Sus.

Chiar dacă nu este la fel de bine conservată, cetatea Halmyris a avut un rol defensiv important în Dobrogea, fiind construită de soldații romani care au stabilit aici o flotă dunăreană.

Murighiol – Sf. Gheorghe

După o frumoasă plimbare pe faleza Lacului Murighiol, poți servi un prânz pescăresc autentic.

Pentru a ajunge în Sf. Gheorghe, trebuie, mai întâi, să iei o barcă rapidă, din Murighiol.

În Sf. Gheorghe ai mai multe activități pe care le poți face, după preferințe. De exemplu, poți opta pentru o excursie cu barca în Delta Dunării sau pentru o plimbare pe plaja sălbatică existentă aici.

👉 Te așteptăm să te cazezi la Dolphin Camping, locul unde punem preț pe natură și pe facilitățile de care ai nevoie.

Lacul Murighiol

Sarichioi

Sarichioi este unul dintre cele mai frumoase sate pescărești din zona de uscat a Dobrogei.

Cu ieșire la imensul Lac Razim, Sarichioi deține un port mic, dar foarte cochet. De asemenea, o poți lua la pas prin satL pentru a descoperi căsuțe lipovenești, cupolele aurite ale bisericilor și localnici dispuși să îți povestească amănunte interesante ale satului.

Jurilovca – Gura Portiței

Jurilovca este un sat lipovenesc cu căsuțe tradiționale frumos decorate și colorate în albastru. Tradițiile lipovenilor sunt încă bine păstrate; prin urmare, merită să ajungi aici și să observi stilul de viață al acestora.

Din Jurilovca poți ajunge cu barca la Gura Portiței – locul unde Dunărea și Marea Neagră se întâlnesc.

Capul Doloșman

Dacă nu vrei să părăsești uscatul, Capul Doloșman reprezintă o atracție turistică naturală de neratat.

Este o faleză stâncoasă, de altfel, singura din România. Priveliștea este una foarte frumoasă, incluzând întinderea de apă a Lacului Razim și, ceva mai departe, Marea Neagră. Tot aici vei găsi și ruinele Cetății Argamum.

Capul Doloșman - Lacul Razim

Rezervația de bujori

O altă idee de activitate este să admiri bujorii înfloriți ai Dobrogei. Acest moment are loc în jurul datei de 15 mai a fiecărui an.

O pădure plină de bujori sălbatici, transformată în rezervație naturală, te așteaptă să o descoperi chiar în apropiere de Enisala, lângă pădurea Babadag. Chiar dacă nu există marcaje rutiere sau turistice, în aplicația Google Maps vei găsi locul cu denumirea „Rezervația de bujori Enisala”.


Cetatea Enisala este o importantă atracție turistică a zonei, pe care trebuie să o pui pe listă. Pe lângă istoria interesantă, pe care tocmai ai aflat-o, te vei putea bucura de o panoramă spectaculoasă, cu întinderile imense de apă ale lacurilor Razim și Babadag și cu relieful pitoresc, creat de colinele dobrogene.

Surse foto: Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock